Un subiect interesant este cel al companiilor care apartin aceluiasi grup/consortiu, insa care au autonomie locala in tarile in care activeaza.
Ce ar putea acestea sa faca din punctul de vedere al Procurementului pentru a eficientiza costurile mai ales in aceasta perioada de criza?
Chiar daca fiecare dintre aceste companii are la nivel local un departament de Procurement foarte puternic si care a obtinut rezultate bune de-a lungul timpului, fara o comunicare la nivel de grup nu este de mare folos. E timpul ca oamenii de Procurement din filiale sa se intilneasca si sa inceapa brainstormingul despre sectiunile in care sunt implicati...sa faca schimb de informatii si sa gaseasca impreuna solutii de eficientizare a activitatilor din procesul de achizitie.
In momentul inceperii unei astfel de discutii se descopera multe sinergii, asemanari, se descopera poate, ca se comanda un produs identic de la mai multi vendori cu preturi diferite, samd... este deci timpul alinierii contractelor la nivel de grup, obtinerii discounturilor pe volum/comenzi la nivel de grup, regruparii sectiunilor astfel incat sa se eficientizeze lantul de achizitie.....toate acestea coordonate de un Group Procurement care sa colecteze in permanenta informatii de la toate filialele si sa fie mereu la curent cu orice noua "victorie" din punctul de vedere al unei negocieri.
Feb 9, 2009
Criza actuala - fara lichiditati si insolvabili
Citeam astazi pe net un comentariu facut de cineva la un articol care incerca sa demonstreze asemanarea dintre Criza economica mondiala din 1929-1933 si Criza economica mondiala cu care ne confruntam in prezent.
Comentariul respectiv relata faptul ca exista o mare diferenta intre cele doua crize mondiale si anume ca cea din perioada interbelica s-a datorat supraproductiei, in timp ce criza actuala se datoreaza lipsei lichiditatilor si a insolvabilitatii...nimic mai adevarat....insa vin si intreb: oare cele doua caracteristici nu cumva se intrepatrund la un moment dat?....oare nu sunt ele cele care deschid, respectiv inchid cercul crizei?...(cerc despre care am scris intr-un articol mai vechi)
Sa incerc sa fac o schema logica, sa vedem daca regasim cele doua caracteristici...
...avem consum ridicat si cerere marita=>cresc imprumuturile pentru investitii/dezvoltare=>productia creste la cote alarmante=>supraproductie=>creste cererea de credite pentru nevoi personale si bunuri de larg consum la cote alarmante=>bancile relaxeaza aceste credite la nivelul atingerii riscului de grad 0=>populatia intra in incapacitate de a rambursa creditele=>populatia si bancile ramin fara lichiditati si devin insolvabile ...si iata ca am reusit sa inchid cercul.
Comentariul respectiv relata faptul ca exista o mare diferenta intre cele doua crize mondiale si anume ca cea din perioada interbelica s-a datorat supraproductiei, in timp ce criza actuala se datoreaza lipsei lichiditatilor si a insolvabilitatii...nimic mai adevarat....insa vin si intreb: oare cele doua caracteristici nu cumva se intrepatrund la un moment dat?....oare nu sunt ele cele care deschid, respectiv inchid cercul crizei?...(cerc despre care am scris intr-un articol mai vechi)
Sa incerc sa fac o schema logica, sa vedem daca regasim cele doua caracteristici...
...avem consum ridicat si cerere marita=>cresc imprumuturile pentru investitii/dezvoltare=>productia creste la cote alarmante=>supraproductie=>creste cererea de credite pentru nevoi personale si bunuri de larg consum la cote alarmante=>bancile relaxeaza aceste credite la nivelul atingerii riscului de grad 0=>populatia intra in incapacitate de a rambursa creditele=>populatia si bancile ramin fara lichiditati si devin insolvabile ...si iata ca am reusit sa inchid cercul.
Manager vs. Leader...
Din ciclul trenduri...ne place din ce in ce mai mult sa comparam lucruri, obiecte, activitati, sa facem asa numitele "versusuri"...si daca tot incercam cu totii sa fim trendy, sa fim la curent cu toate noutatile, ma gandesc sa fac si eu o astfel de comparatie...
De aceasta data nu voi face un versus intre doua telefoane mobile sau intre doua automobile, ci intre doua tipuri de "conducatori".
Care sunt diferentele dintre un Manager si un Leader?...este o intrebare care s-a ridicat de foarte multe ori si la care s-au gasit raspunsuri din cele mai variate...subiectul nu este nici nou si nici inedit, insa importanta sa face ca acesta sa apara mereu in prim plan...
Pentru ca argumentele acestei comparatii sa fie vizibile si clare, voi face acest versus prin prisma oamenilor din echipa...cred ca asta conteaza de fapt cel mai mult, sa ne dam seama cum ii vad acestia pe proprii lor sefi.
Din experienta mea de pina acum, factorul determinant in aceasta comparatie este motivarea oamenilor din subordine si modul de abordare al problemelor.
O sa iau pe rand cei doi termeni si voi analiza caracteristicile fiecaruia, pentru a puncta diferentele evidente.
Manager...este o functie administrativa care este oferita in semn de recunoastere a unor abilitati sau a senioritatii intr-o companie si care astazi este si maine poate sa nu mai fie...
Acesta considera ca are subordonati care respecta si urmeaza deciziile pentru ca este hotarirea superiorului si pentru ca sunt platiti sa faca asta.
De obicei managerii sunt orientati numai catre rezultate si fac orice le sta in putere sa ajunga la aceste rezultate, pentru ca in fond si ei sunt la rindul lor subordonati, nu-i asa?...
...le place confortul si nu le place sa se aventureze si sa riste...e oarecum logic, nu?...
Leader...este un fel de a fi...o trasatura de caracter cu care te nasti, traiesti si pleci apoi de pe aceasta lume purtind-o cu tine...
Leaderul renunta la autoritatea formala data de pozitie (pentru ca nu de putine ori se intimpla ca un leader sa fie si manager), incercand sa-si apropie echipa si sa atraga prin metode atipice pentru mediul de business, astfel incat oamenii sa ajunga sa il urmeze in mod voluntar si nu constransi de ierarhie.
Leaderul este o persoana charismatica, care trece de multe ori peste sabloane si clisee pentru a ajunge, prin exemple si comparatii care nu au legatura cu business-ul, la inima echipei.
Acesta gaseste mereu solutii de motivare a oamenilor, altele decat solutiile materiale....implica oamenii in proiecte, ii responsabilizeaza, le cere parerea pe diferite teme, le cere ajutorul cand are nevoie...face in asa fel incat oamenii sa se simta intr-adevar de folos si sa simta ca ceea ce fac este intr-adevar important...este orientat catre oameni deoarece considera ca propria sa dezvoltare depinde de acestia, se considera ca fiind parte integranta a echipei; se considera mai degraba un troubleshooter decat un sef si nu uita niciodata de unde a pornit.
Leaderul nu are aversiune sau teama in a-si asuma riscuri, considerand normal ca in activitatea sa existe si astfel de momente.
Unele cercetari spun ca exista persoane care desi nu s-au nascut leaderi, au devenit ca raspuns la probleme/handicapuri avute in trecut pe plan personal sau socio/profesional....e o teorie de luat in calcul, insa eu ramin la parerea ca cine este leader, asa s-a nascut, asta este natura lui si va ramine asa pina la capat....
....si nu in ultimul rand, un Leader poate oricand sa fie si Manager, insa reciproca nu este valabila.
De aceasta data nu voi face un versus intre doua telefoane mobile sau intre doua automobile, ci intre doua tipuri de "conducatori".
Care sunt diferentele dintre un Manager si un Leader?...este o intrebare care s-a ridicat de foarte multe ori si la care s-au gasit raspunsuri din cele mai variate...subiectul nu este nici nou si nici inedit, insa importanta sa face ca acesta sa apara mereu in prim plan...
Pentru ca argumentele acestei comparatii sa fie vizibile si clare, voi face acest versus prin prisma oamenilor din echipa...cred ca asta conteaza de fapt cel mai mult, sa ne dam seama cum ii vad acestia pe proprii lor sefi.
Din experienta mea de pina acum, factorul determinant in aceasta comparatie este motivarea oamenilor din subordine si modul de abordare al problemelor.
O sa iau pe rand cei doi termeni si voi analiza caracteristicile fiecaruia, pentru a puncta diferentele evidente.
Manager...este o functie administrativa care este oferita in semn de recunoastere a unor abilitati sau a senioritatii intr-o companie si care astazi este si maine poate sa nu mai fie...
Acesta considera ca are subordonati care respecta si urmeaza deciziile pentru ca este hotarirea superiorului si pentru ca sunt platiti sa faca asta.
De obicei managerii sunt orientati numai catre rezultate si fac orice le sta in putere sa ajunga la aceste rezultate, pentru ca in fond si ei sunt la rindul lor subordonati, nu-i asa?...
...le place confortul si nu le place sa se aventureze si sa riste...e oarecum logic, nu?...
Leader...este un fel de a fi...o trasatura de caracter cu care te nasti, traiesti si pleci apoi de pe aceasta lume purtind-o cu tine...
Leaderul renunta la autoritatea formala data de pozitie (pentru ca nu de putine ori se intimpla ca un leader sa fie si manager), incercand sa-si apropie echipa si sa atraga prin metode atipice pentru mediul de business, astfel incat oamenii sa ajunga sa il urmeze in mod voluntar si nu constransi de ierarhie.
Leaderul este o persoana charismatica, care trece de multe ori peste sabloane si clisee pentru a ajunge, prin exemple si comparatii care nu au legatura cu business-ul, la inima echipei.
Acesta gaseste mereu solutii de motivare a oamenilor, altele decat solutiile materiale....implica oamenii in proiecte, ii responsabilizeaza, le cere parerea pe diferite teme, le cere ajutorul cand are nevoie...face in asa fel incat oamenii sa se simta intr-adevar de folos si sa simta ca ceea ce fac este intr-adevar important...este orientat catre oameni deoarece considera ca propria sa dezvoltare depinde de acestia, se considera ca fiind parte integranta a echipei; se considera mai degraba un troubleshooter decat un sef si nu uita niciodata de unde a pornit.
Leaderul nu are aversiune sau teama in a-si asuma riscuri, considerand normal ca in activitatea sa existe si astfel de momente.
Unele cercetari spun ca exista persoane care desi nu s-au nascut leaderi, au devenit ca raspuns la probleme/handicapuri avute in trecut pe plan personal sau socio/profesional....e o teorie de luat in calcul, insa eu ramin la parerea ca cine este leader, asa s-a nascut, asta este natura lui si va ramine asa pina la capat....
....si nu in ultimul rand, un Leader poate oricand sa fie si Manager, insa reciproca nu este valabila.
Feb 7, 2009
In weekend...
....m-am gandit sa nu scriu....sa iau si eu o mica pauza, sa-mi pun gandurile in ordine si sa-mi notez pe o bucatica de hartie...glumeam cu hartia...acum avem Organiser-e, Calendars, Task Scheduling...astea s-au inventat din ratiuni ecologice, clar :).....ideile noi care se vor transforma in articole pe blog.
Asa ca nu scriu nimic, ma duc sa ma joc cu baietelul meu.
Dar ramineti conectati pentru ca saptamina viitoare voi reveni cu subiecte noi.
T
Asa ca nu scriu nimic, ma duc sa ma joc cu baietelul meu.
Dar ramineti conectati pentru ca saptamina viitoare voi reveni cu subiecte noi.
T
Feb 6, 2009
Seagull Management
Motto: "Seagull managers fly in, make a lot of noise, dump on everyone, then fly out"
Ken Blanchard - Leadership and the One Minute Manager, 1999.
Am auzit undeva ca ar exista acest tip de management in corporatii...nu prea am inteles despre ce este vorba si atunci am inceput sa caut informatii, iar dupa ce am citit....surpriza...mi-am dat seama ca am intilnit manageri care folosesc acest stil de conducere si ca este un topic care merita expus. Dar ce inseamna mai exact acest stil de management?....motto-ul articolului vorbeste de la sine...cu alte cuvinte este vorba de acel stil de conducere in care managerul intervine doar in cazul unor probleme foarte importante sau dificile pentru a iesi in fata, ia decizii fara a fi aprofundat subiectul in prealabil, apoi pleaca si lasa echipa sa curete mizeria in urma sa.
Dar cum arata profilul unui astfel de manager?...sa vedem...
...nu este people-oriented mai degraba task-oriented
...vorbeste foarte mult, iar echipa este descurajata in a interveni
...se simte important, dar in acelasi timp este constient ca nu stapaneste bine anumite topicuri si atunci prefera sa dea ordine decat sfaturi si nu lasa loc de contrazicere
...evita contactul cu ochii si daca cineva reuseste sa intervina in discutie, continua sa vorbeasca transant, ridicand tonul la nivelul la care poate acoperi acea persoana
Exista si o parte buna a acestui tip de manager si anume faptul ca are obiceiul sa stea mai mult plecat si atunci angajatii pot lucra in liniste....insa persoanele care lucreaza intr-un astfel de mediu se simt abuzate, frustrate, alienate si demotivate.
Acest tip de management este foarte periculos si este de evitat de catre angajati dar si de catre manageri care au astfel de inclinatii considerand ca este mai simplu si mai lipsit de responsabilitati.....oamenii din echipa isi vor da imediat seama daca exista o astfel de schimbare si vor reactiona...
Din experientele de pana acum, am putut sa observ doua tipuri de manageri care au inclinatii catre acest stil de management....cei al caror caracter se preteaza la asa ceva si actioneaza in acest mod pentru ca asa sunt ei construiti....ceea ce sa zicem ca se poate tolera/ignora....
....si cei care au fost promovati pe pozitii cheie intr-o companie/departament pe alte criterii de evaluare fara a se lua in calcul experienta profesionala necesara pe jobul respectiv, sau capacitatea de aprofundare a work-flow-urilor aferente noii pozitii.
Acum va intreb: voi ati intalnit astfel de manageri?.....
Ken Blanchard - Leadership and the One Minute Manager, 1999.
Am auzit undeva ca ar exista acest tip de management in corporatii...nu prea am inteles despre ce este vorba si atunci am inceput sa caut informatii, iar dupa ce am citit....surpriza...mi-am dat seama ca am intilnit manageri care folosesc acest stil de conducere si ca este un topic care merita expus. Dar ce inseamna mai exact acest stil de management?....motto-ul articolului vorbeste de la sine...cu alte cuvinte este vorba de acel stil de conducere in care managerul intervine doar in cazul unor probleme foarte importante sau dificile pentru a iesi in fata, ia decizii fara a fi aprofundat subiectul in prealabil, apoi pleaca si lasa echipa sa curete mizeria in urma sa.
Dar cum arata profilul unui astfel de manager?...sa vedem...
...nu este people-oriented mai degraba task-oriented
...vorbeste foarte mult, iar echipa este descurajata in a interveni
...se simte important, dar in acelasi timp este constient ca nu stapaneste bine anumite topicuri si atunci prefera sa dea ordine decat sfaturi si nu lasa loc de contrazicere
...evita contactul cu ochii si daca cineva reuseste sa intervina in discutie, continua sa vorbeasca transant, ridicand tonul la nivelul la care poate acoperi acea persoana
Exista si o parte buna a acestui tip de manager si anume faptul ca are obiceiul sa stea mai mult plecat si atunci angajatii pot lucra in liniste....insa persoanele care lucreaza intr-un astfel de mediu se simt abuzate, frustrate, alienate si demotivate.
Acest tip de management este foarte periculos si este de evitat de catre angajati dar si de catre manageri care au astfel de inclinatii considerand ca este mai simplu si mai lipsit de responsabilitati.....oamenii din echipa isi vor da imediat seama daca exista o astfel de schimbare si vor reactiona...
Din experientele de pana acum, am putut sa observ doua tipuri de manageri care au inclinatii catre acest stil de management....cei al caror caracter se preteaza la asa ceva si actioneaza in acest mod pentru ca asa sunt ei construiti....ceea ce sa zicem ca se poate tolera/ignora....
....si cei care au fost promovati pe pozitii cheie intr-o companie/departament pe alte criterii de evaluare fara a se lua in calcul experienta profesionala necesara pe jobul respectiv, sau capacitatea de aprofundare a work-flow-urilor aferente noii pozitii.
Acum va intreb: voi ati intalnit astfel de manageri?.....
"Depresolat"....
....din punct de vedere etimologic este o combinatie reusita din doua cuvinte bine cunoscute noua in aceste vremuri in care trendurile fac regulile...depresat si debusolat...sau struto-camila, derivat din doua animalute foarte dragute, care baietelului meu i-ar placea la nebunie....
Dar oare ce-mi veni mie sa scriu chestii de acest fel astazi, vineri, cand e foarte frumos afara si toata lumea se pregateste de sarbatoarea noastra cea de toate saptamanile....week-end-ul....am luat-o razna?....nu cred pentru ca asta s-a intimplat deja cu mult timp in urma....de fapt cred ca nu am la ce sa ma gandesc mai serios in momentul asta si m-am apucat sa inventez cuvinte noi....si de ce n-as face-o cand lumea are deja o pasiune in a inventa tot felul de cuvinte....?
...ce face un om cand este "depresolat"?....sa ne gandim....ba nu, nu trebuie sa ne gandim, ci doar sa ne ridicam de pe scaunul biroului si sa ne uitam putin pe fereastra....vedeti ceva?.....eu vad oameni care merg pe strada cu capul in pamant, care nu mai stiu sa ridice ochii spre cer si sa zambeasca, sa spere, care nu stiu sa se mai bucure de soarele care straluceste....bun, si atunci daca deja s-a ajuns la aceasta stare generala, oare ce-o sa urmeze?....vene taiate, sinucideri in masa?....la prima vedere asta este peisajul...insa nu aceasta este solutia...
Pe masura ce scriu, incep sa imi vina tot felul de idei despre cum am putea sa transformam aceste stari care ne fac sa devenim depresolati, in stari pozitive....pai daca deseurile menajere deja am inceput sa le transformam in energie casnica, de ce sa nu putem transforma starile de "depresolare", in energie pozitiva, in optimism, in speranta?
Exista o teorie care incearca sa demonstreze cum natura gandurilor noastre poate amplifica direct proportional starea in care ne aflam la un anumit moment....tine numai de noi ce tip de energie emanam, negativa sau pozitiva....cand vom putea (mai degraba cand vom vrea) sa rupem lantul pesimismului debusolant si gandurile noastre se vor transforma in proiectii optimiste, cand aceasta stare in loc sa ne trinteasca la pamant ne va da curaj sa mergem mai departe spre obiectivele noastre, atunci toata energia negativa, toxica, s-ar transforma in "oxigen" si echilibrul s-ar restabili....pana atunci....stau si ma uit pe fereastra....
Dar oare ce-mi veni mie sa scriu chestii de acest fel astazi, vineri, cand e foarte frumos afara si toata lumea se pregateste de sarbatoarea noastra cea de toate saptamanile....week-end-ul....am luat-o razna?....nu cred pentru ca asta s-a intimplat deja cu mult timp in urma....de fapt cred ca nu am la ce sa ma gandesc mai serios in momentul asta si m-am apucat sa inventez cuvinte noi....si de ce n-as face-o cand lumea are deja o pasiune in a inventa tot felul de cuvinte....?
...ce face un om cand este "depresolat"?....sa ne gandim....ba nu, nu trebuie sa ne gandim, ci doar sa ne ridicam de pe scaunul biroului si sa ne uitam putin pe fereastra....vedeti ceva?.....eu vad oameni care merg pe strada cu capul in pamant, care nu mai stiu sa ridice ochii spre cer si sa zambeasca, sa spere, care nu stiu sa se mai bucure de soarele care straluceste....bun, si atunci daca deja s-a ajuns la aceasta stare generala, oare ce-o sa urmeze?....vene taiate, sinucideri in masa?....la prima vedere asta este peisajul...insa nu aceasta este solutia...
Pe masura ce scriu, incep sa imi vina tot felul de idei despre cum am putea sa transformam aceste stari care ne fac sa devenim depresolati, in stari pozitive....pai daca deseurile menajere deja am inceput sa le transformam in energie casnica, de ce sa nu putem transforma starile de "depresolare", in energie pozitiva, in optimism, in speranta?
Exista o teorie care incearca sa demonstreze cum natura gandurilor noastre poate amplifica direct proportional starea in care ne aflam la un anumit moment....tine numai de noi ce tip de energie emanam, negativa sau pozitiva....cand vom putea (mai degraba cand vom vrea) sa rupem lantul pesimismului debusolant si gandurile noastre se vor transforma in proiectii optimiste, cand aceasta stare in loc sa ne trinteasca la pamant ne va da curaj sa mergem mai departe spre obiectivele noastre, atunci toata energia negativa, toxica, s-ar transforma in "oxigen" si echilibrul s-ar restabili....pana atunci....stau si ma uit pe fereastra....
Feb 5, 2009
Mushroom Management - Unde, Cand, De ce, Cum?
Cu ocazia acestui nou articol inaugurez un nou label in blog, "Articolul zilei/Business in general".
Cat de kinky suna aceasta expresie....."mushroom management".....ma obsedeaza chestia asta de vreo cativa ani buni, de pe vremea cand lucram intr-un departament de Project Coordination dintr-o cunoscuta companie de mobile telecom. Eram atunci in plina desfasurare a unui proiect important de dezvoltare a infrastructurii de retea si aveam nevoie de cateva informatii relativ de rutina pentru a completa un raport....insa aceste informatii tot intirziau sa apara.....m-am dus la seful meu si l-am intrebat de ce nu pot primi informatiile pentru a putea finaliza raportul?....raspunsul nu a intirziat sa vina cum ca ceea ce mi se intimpla mie se numeste Mushroom Management si se traduce prin doua patricularitati majore:
-Keep them in dark and
-Feed them b...s..t
.....problema este ca eu nu ma simteam deloc ca o ciuperca si din contra, aveam nevoie de multa lumina si proteine....
Si uite asa am inceput sa citesc despre aceasta metoda de management care pare foarte ciudata insa este foarte des intilnita....
Unde?
...in corporatii foarte mari, cu structura ierarhica de tip piramidal cu multe linii de raportare si unde high-managementul este direct implicat in day by day business;
...in grupuri foarte mari care au reprezentante in mai multe tari si nu exista comunicare intre tari decat prin intermediul Headquarter-ului si unde exista multi culturalitate;
...in companii noi absorbite de grupuri sau consortii
Cand?
...cand businessul capata o anvergura foarte mare iar managementul clasic nu mai face fata nevoii de control al activitatilor si personalului.
De ce?
... 1.structura high-managementului este de tip dictatorial si nu doreste sa scape in nici un moment situatia de sub control;
2.activitatea companiei respective prezinta un business risk ridicat, se lucreaza cu foarte multe informatii confidentiale intr-o piata foarte bine dezvoltata din punct de vedere concurential si nu este admisa comunicarea de tip transversal ci doar vertical.
Cum?
... comunicate Top-Down in care se anunta diferite schimbari la nivel organizational, noi politici interne si alte astfel de mailuri trimise la all@company.xx
... cursuri de "Company Induction" menite sa ajute la asa numitul "corporate brainwashing"
... High Management inaccesibil si fara transparenta catre oameni, ceea ce face ca puterea sa creasca iar oamenii sa spuna vorbe de duh in genul "Astazi am fost pe holul unde este biroul Presedintelui....mama ce misto", sau "Mergeam pe hol si a trecut CEO-ul pe linga mine si m-a salutat", sau "Astazi am fost chemat la o sedinta la care au participat CFO-ul, CTO-ul si Directorul de Procurement", sau "Am primit mail personal de la CEO"....
As minti daca v-as spune ca eu nu am trecut prin faze cum sunt cele mentionate mai sus si chiar si acum cand am momente de nesiguranta sau debusolare, un astfel de mail, sau intilnire pe holuri pare ca un reinforcement, si poate tine locul unui BRAVO!.....cat de bine poate sa functioneze acest sistem de management!?!?!
Cat de kinky suna aceasta expresie....."mushroom management".....ma obsedeaza chestia asta de vreo cativa ani buni, de pe vremea cand lucram intr-un departament de Project Coordination dintr-o cunoscuta companie de mobile telecom. Eram atunci in plina desfasurare a unui proiect important de dezvoltare a infrastructurii de retea si aveam nevoie de cateva informatii relativ de rutina pentru a completa un raport....insa aceste informatii tot intirziau sa apara.....m-am dus la seful meu si l-am intrebat de ce nu pot primi informatiile pentru a putea finaliza raportul?....raspunsul nu a intirziat sa vina cum ca ceea ce mi se intimpla mie se numeste Mushroom Management si se traduce prin doua patricularitati majore:
-Keep them in dark and
-Feed them b...s..t
.....problema este ca eu nu ma simteam deloc ca o ciuperca si din contra, aveam nevoie de multa lumina si proteine....
Si uite asa am inceput sa citesc despre aceasta metoda de management care pare foarte ciudata insa este foarte des intilnita....
Unde?
...in corporatii foarte mari, cu structura ierarhica de tip piramidal cu multe linii de raportare si unde high-managementul este direct implicat in day by day business;
...in grupuri foarte mari care au reprezentante in mai multe tari si nu exista comunicare intre tari decat prin intermediul Headquarter-ului si unde exista multi culturalitate;
...in companii noi absorbite de grupuri sau consortii
Cand?
...cand businessul capata o anvergura foarte mare iar managementul clasic nu mai face fata nevoii de control al activitatilor si personalului.
De ce?
... 1.structura high-managementului este de tip dictatorial si nu doreste sa scape in nici un moment situatia de sub control;
2.activitatea companiei respective prezinta un business risk ridicat, se lucreaza cu foarte multe informatii confidentiale intr-o piata foarte bine dezvoltata din punct de vedere concurential si nu este admisa comunicarea de tip transversal ci doar vertical.
Cum?
... comunicate Top-Down in care se anunta diferite schimbari la nivel organizational, noi politici interne si alte astfel de mailuri trimise la all@company.xx
... cursuri de "Company Induction" menite sa ajute la asa numitul "corporate brainwashing"
... High Management inaccesibil si fara transparenta catre oameni, ceea ce face ca puterea sa creasca iar oamenii sa spuna vorbe de duh in genul "Astazi am fost pe holul unde este biroul Presedintelui....mama ce misto", sau "Mergeam pe hol si a trecut CEO-ul pe linga mine si m-a salutat", sau "Astazi am fost chemat la o sedinta la care au participat CFO-ul, CTO-ul si Directorul de Procurement", sau "Am primit mail personal de la CEO"....
As minti daca v-as spune ca eu nu am trecut prin faze cum sunt cele mentionate mai sus si chiar si acum cand am momente de nesiguranta sau debusolare, un astfel de mail, sau intilnire pe holuri pare ca un reinforcement, si poate tine locul unui BRAVO!.....cat de bine poate sa functioneze acest sistem de management!?!?!
Crisis Procurement - Episodul 5 - Bits & Pieces
Dupa cum spune si titlul noului episod din deja cunoscuta saga de capa si spada (sper sa nu ajunga pina la urma un fel de Dallas Reloaded), ma gandesc ca in situatia de criza care este pe cale sa se instaleze sa expun si cateva elemente care de obicei sunt trecute cu vederea la nivel de Procurement mai ales in marile corporatii ele fiind considerate "bits&pieces" sau intr-un sens mai putin ironic "consumabile" si "accesorii".
Haideti sa incercam sa vedem cam cat a cheltuit in ultimul an compania in care activam pe rechizite, protocol, pe cafeaua si apa de la bucatarie.....s-ar putea sa avem o surpriza....neplacuta...din punct de vedere Procurement. E momentul sa facem o analiza mai detaliata si sa intram mai adinc si in aceste elemente. Nu vreau sa se inteleaga de aici ca militez pentru scaderea costurilor prin privarea oamenilor de apa, cafea si instrumente de scris....ar fi intr-adevar frustrant....insa se pot regandi....
Frustranta poate parea la prima vedere si pentru unii dintre noi cei din Procurement aceasta activitate(sau mai bine zis aceste elemente) echivalata cu o corvoada si o decadere, dar nu e chiar asa...pentru ca asta este specializarea noastra si obiectivul este sa dobandim cel mai bun produs/serviciu potrivit nevoilor de business, in cele mai bune conditii de pret, calitate,termeni contractuali, blah, blah....indiferent de natura acestuia...un om valoros de Procurement poate negocia/achizitiona orice tip de produs/serviciu, asa cum un om valoros de Sales dupa parerea mea poate vinde orice. Practic ne intoarcem la ce povesteam intr-un articol mai vechi...satisfactia noastra este rezultatul negocierii....si credeti-ma, se pot obtine rezultate remarcabile inclusiv din regandirea sau repozitionarea acestor "bits&pieces".
Dar gata, ma opresc aici cu acest episod pentru ca deja incep sa intru incet dar sigur in notiuni de Guerilla Procurement, subiect pe care il voi trata la momentul potrivit....
Haideti sa incercam sa vedem cam cat a cheltuit in ultimul an compania in care activam pe rechizite, protocol, pe cafeaua si apa de la bucatarie.....s-ar putea sa avem o surpriza....neplacuta...din punct de vedere Procurement. E momentul sa facem o analiza mai detaliata si sa intram mai adinc si in aceste elemente. Nu vreau sa se inteleaga de aici ca militez pentru scaderea costurilor prin privarea oamenilor de apa, cafea si instrumente de scris....ar fi intr-adevar frustrant....insa se pot regandi....
Frustranta poate parea la prima vedere si pentru unii dintre noi cei din Procurement aceasta activitate(sau mai bine zis aceste elemente) echivalata cu o corvoada si o decadere, dar nu e chiar asa...pentru ca asta este specializarea noastra si obiectivul este sa dobandim cel mai bun produs/serviciu potrivit nevoilor de business, in cele mai bune conditii de pret, calitate,termeni contractuali, blah, blah....indiferent de natura acestuia...un om valoros de Procurement poate negocia/achizitiona orice tip de produs/serviciu, asa cum un om valoros de Sales dupa parerea mea poate vinde orice. Practic ne intoarcem la ce povesteam intr-un articol mai vechi...satisfactia noastra este rezultatul negocierii....si credeti-ma, se pot obtine rezultate remarcabile inclusiv din regandirea sau repozitionarea acestor "bits&pieces".
Dar gata, ma opresc aici cu acest episod pentru ca deja incep sa intru incet dar sigur in notiuni de Guerilla Procurement, subiect pe care il voi trata la momentul potrivit....
Feb 4, 2009
Teoria conspiratiei sau cum alimentam NOI criza
Mi-a placut acest film...ideea de film care la inceput te face sa crezi ca e doar o comedie banala de tip hollywoodian si care pe masura ce actiunea evolueaza se transforma intr-un thriller de mare interes...o idee care se aseamana cu ceea ce as vrea sa scriu eu in acest articol.
Ok, suntem in criza, e urit, dar cum am putea sa ajutam la diminuarea acestui fenomen? Toata lumea e stresata de aceasta situatie si incepe sa stringa cureaua, sa se uite de doua ori inainte de a cumpara ceva de pe raft, sau chiar sa nu mai cumpere. Insa oare este bine sa facem asa? Oare facem multa economie de bani (ca sa stringem o bruma de cash pentru zile negre) daca actionam in acest mod? Eu nu cred...ba mai mult, cred ca prin aceste actiuni nu facem altceva decat sa alimentam fenomenul de criza si practic sa contribuim la aceasta conspiratie universala... o sa incerc sa expun printr-o schema logica ceea ce gandesc: cumparam/consumam mai putin =>scade productia=>se inchid plant-uri=>creste somajul=>creste inflatia=>nu mai are cine sa ia credite/sa faca depozite=>bancile ramin fara lichiditati si nu mai pot sprijini pe cei care au nevoie de credite pentru investitii sau pentru nevoi personale=>industriile sunt in cadere libera=>colaps economico-financiar - aici se inchide cercul si incepe haosul.
Totul se reduce la un cerc....dar cum facem sa deschidem cercul?....cred ca mai degraba ar trebui sa ne gandim cum sa nu inchidem acest cerc din care cu greu se poate iesi. Este destul ca Media alimenteaza si exacerbeaza fenomenul, nu e cazul sa contribuim si noi la inrautatirea acestei situatii pentru ca nu facem altceva decat sa conspiram in mod direct impotriva fiecaruia dintre noi.
Asa ca pentru a pastra echilibrul, ideal este sa ne comportam ca pina acum si sa nu schimbam mari lucruri in viata noastra....in aceasta perioada este important sa fim ceva mai vigilenti si sa nu risipim, insa nicidecum sa devenim radicali in decizii in speranta ca actionind astfel ne va fi mai bine.
Si daca tot ne place sa conspiram, macar sa o facem intr-un mod constructiv....eu o sa iau exemplul personajului lui Mel Gibson, acela de paranoic optimist...voi?
Ok, suntem in criza, e urit, dar cum am putea sa ajutam la diminuarea acestui fenomen? Toata lumea e stresata de aceasta situatie si incepe sa stringa cureaua, sa se uite de doua ori inainte de a cumpara ceva de pe raft, sau chiar sa nu mai cumpere. Insa oare este bine sa facem asa? Oare facem multa economie de bani (ca sa stringem o bruma de cash pentru zile negre) daca actionam in acest mod? Eu nu cred...ba mai mult, cred ca prin aceste actiuni nu facem altceva decat sa alimentam fenomenul de criza si practic sa contribuim la aceasta conspiratie universala... o sa incerc sa expun printr-o schema logica ceea ce gandesc: cumparam/consumam mai putin =>scade productia=>se inchid plant-uri=>creste somajul=>creste inflatia=>nu mai are cine sa ia credite/sa faca depozite=>bancile ramin fara lichiditati si nu mai pot sprijini pe cei care au nevoie de credite pentru investitii sau pentru nevoi personale=>industriile sunt in cadere libera=>colaps economico-financiar - aici se inchide cercul si incepe haosul.
Totul se reduce la un cerc....dar cum facem sa deschidem cercul?....cred ca mai degraba ar trebui sa ne gandim cum sa nu inchidem acest cerc din care cu greu se poate iesi. Este destul ca Media alimenteaza si exacerbeaza fenomenul, nu e cazul sa contribuim si noi la inrautatirea acestei situatii pentru ca nu facem altceva decat sa conspiram in mod direct impotriva fiecaruia dintre noi.
Asa ca pentru a pastra echilibrul, ideal este sa ne comportam ca pina acum si sa nu schimbam mari lucruri in viata noastra....in aceasta perioada este important sa fim ceva mai vigilenti si sa nu risipim, insa nicidecum sa devenim radicali in decizii in speranta ca actionind astfel ne va fi mai bine.
Si daca tot ne place sa conspiram, macar sa o facem intr-un mod constructiv....eu o sa iau exemplul personajului lui Mel Gibson, acela de paranoic optimist...voi?
Feb 3, 2009
Procurement si Finance - Conflict de interese?
Organizarea departamentelor de Procurement difera de la companie la companie, de cele mai multe ori bazandu-se pe liniile de business specifice fiecarei industrii.
Unul din modelele de organizare al departamentului de Procurement este subordonarea acestuia la departamentul Finance.
Acesta este de fapt si subiectul acestui articol. Este oare vorba de un conflict de interese daca subordonam departamentul de Procurement la Finance?...sa vedem...avem doua argumente (atitea imi vin acum in memorie), unul care intareste ideea de subordonare si altul care intareste ideea de individualizare si diferentiere intre cele doua.
Sa analizam prima teorie...Procurementul se subordoneaza departamentului Finance pentru ca se lucreaza cu costuri, bugete de investitii sau mentenanta, devize de lucrari, preturi unitare, intr-un cuvint cu bani (scriptici, bineinteles)...adica se presupune ca exista o strinsa legatura intre cele doua entitati si este oarecum business oriented sa conlucreze...ar putea fi o opinie de luat in seama...dar oare ar putea ca cele doua entitati sa elaboreze strategii de dezvoltare, de business improvement sau business continuity, impreuna?....aici este o dilema la care trebuie sa ne gandim mult si in detaliu pentru a gasi raspunsul...
A doua teorie se bazeaza pe regulile de purchasing general valabile care sunt imbratisate de foarte multe linii de business si care arata cam asa: intre departamentul de Procurement si cel de Finance trebuie sa existe o relatie de conlucrare si de verificare reciproca insa regula de aur spune ca lantul de achizitii nu se poate inchide in acelasi departament, cu alte cuvinte, departamentul care emite comanda catre furnizor nu poate sa dea si "Bun de plata" la facturile care sosesc urmare a comenzilor efectuate si a prestarii serviciilor specificate in comenzi, pentru ca se creeaza un conflict si nu mai exista nici o posibilitate de cross control, deci in nici un caz nu se poate discuta despre integrarea departamentului de Procurement celui de Finance.
Acestea sunt cele doua teorii cu care m-am trezit in minte de dimineata si pe care voiam sa le impartasesc blogului.
Unul din modelele de organizare al departamentului de Procurement este subordonarea acestuia la departamentul Finance.
Acesta este de fapt si subiectul acestui articol. Este oare vorba de un conflict de interese daca subordonam departamentul de Procurement la Finance?...sa vedem...avem doua argumente (atitea imi vin acum in memorie), unul care intareste ideea de subordonare si altul care intareste ideea de individualizare si diferentiere intre cele doua.
Sa analizam prima teorie...Procurementul se subordoneaza departamentului Finance pentru ca se lucreaza cu costuri, bugete de investitii sau mentenanta, devize de lucrari, preturi unitare, intr-un cuvint cu bani (scriptici, bineinteles)...adica se presupune ca exista o strinsa legatura intre cele doua entitati si este oarecum business oriented sa conlucreze...ar putea fi o opinie de luat in seama...dar oare ar putea ca cele doua entitati sa elaboreze strategii de dezvoltare, de business improvement sau business continuity, impreuna?....aici este o dilema la care trebuie sa ne gandim mult si in detaliu pentru a gasi raspunsul...
A doua teorie se bazeaza pe regulile de purchasing general valabile care sunt imbratisate de foarte multe linii de business si care arata cam asa: intre departamentul de Procurement si cel de Finance trebuie sa existe o relatie de conlucrare si de verificare reciproca insa regula de aur spune ca lantul de achizitii nu se poate inchide in acelasi departament, cu alte cuvinte, departamentul care emite comanda catre furnizor nu poate sa dea si "Bun de plata" la facturile care sosesc urmare a comenzilor efectuate si a prestarii serviciilor specificate in comenzi, pentru ca se creeaza un conflict si nu mai exista nici o posibilitate de cross control, deci in nici un caz nu se poate discuta despre integrarea departamentului de Procurement celui de Finance.
Acestea sunt cele doua teorii cu care m-am trezit in minte de dimineata si pe care voiam sa le impartasesc blogului.
Subscribe to:
Posts (Atom)